În data de 27 septembrie 2017, o delegație a Academiei de Ştiinţe Agricole şi SILVICE "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS), aflată la Bruxelles pentru participarea la reuniunea Comitetului Director al Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a avut o întâlnire cu dna Dorri te Boekhorst, specialist olandez care coordonează un studiu intitulat "Common agricultural and wider bioeconomy research Agenda - CASA", comandat de Comitetul Permanent pentru Cercetare Agricolă (SCAR) al Comisiei Europene.

La discuții au participat prof. Valeriu TABĂRĂ și prof. Ioan JELEV, acesta din urmă reprezentant permanent în cadrul SCAR, nominalizat din partea Ministerului Cercetării și Inovării ca reprezentant al ASAS și instituțiilor de cercetare din agricultură. Studiul are ca scop analiza modului în care Statele Membre sunt reprezentate în acest organism, participarea reprezentanților acestora la reuniuni și modul în care aceasta poate fi îmbunătățită, precum și eficiența activității SCAR în viitor, inclusiv din punct de vedere al unei agende și tematici de cercetare lărgită în domeniul bioeconomiei. Toate acestea ar trebui să contribuie la o mai bună fundamentare științifică a viitoarei Politici Agricole Comune (PAC). Precizăm că acest Comitet SCAR reprezintă un organism la nivelul căruia se stabilesc orientările prezente și viitoare în domeniul cercetării agricole în UE.

Discuțiile s-au referit la cunoașterea scopului și obiectivelor SCAR; cum funcționează acesta și cum ar trebui să funcționeze; cum ar putea fi creată valoare adăugată activității SCAR în România; dacă este importantă reprezentarea țărilor în cadrul grupurilor de lucru și a comitetului de conducere al SCAR; ce piedici stau în calea participării României la această activitate; ce ar putea favoriza participarea României în viitor; cât de importantă este reprezentarea regiunilor europene (nord, sud, vest, est etc.); în ce măsură acestea sunt reprezentate în grupele de lucru și în comitetul de coordonare; dacă există o viziune a României pentru viitor și care este aceasta și, în final, dacă SCAR acoperă, prin preocupările sale, diferitele domenii ale bioeconomiei sau dacă mai există domenii insuficient reprezentate.

Membrii delegației române au evidențiat o serie de dificultăți în calea participării la aceste activități, printre care cele mai importante sunt legate de costurile ridicate de participare la reuniunile SCAR de la Bruxelles, precum și de lipsa resurselor umane, supraaglomerate cu alte activități, ca urmare a deficitului de personal. Referitor la tematica discuției au mai fost formulate următoarele opinii:

•    Activitatea SCAR este deosebit de importantă pentru ASAS;

•    Participarea ASAS fiind la început, nu s-a reușit încă o implicare activă la activitățile curente organizate de SCAR;

•    Informațiile de pe site-ul de web al SCAR sunt suficiente pentru a oferi o imagine bună tuturor. SCAR ar trebui să fie util la nivel național și să contribuie la promovarea conceptului de bioeconomie;

•    În strategia noastră pentru Dunăre, aspectele bioeconomiei sunt importante, fapt dovedit de existența unei strategii naționale privind cercetarea în domeniul bioeconomiei. În această direcție ar fi utilă o implicare mai puternică din partea organismelor naționale. De asemenea, punerea în aplicare a unor instrumente / programe de finanțare ar trebui mai bine corelate și într-o abordare mai coerentă;

•    S-a precizat că ASAS coordonează cercetarea agricolă în România, colaborând strâns cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul Cercetării;

•    Ar fi deosebit de important ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să participe printr-un reprezentant oficial la activitățile SCAR. În acest sens, o solicitare expresă din partea SCAR pentru desemnarea unui reprezentant al MADR este foarte importantă;

•    Considerăm că actualul mecanism de aliniere / corelare a priorităților naționale și internaționale este insuficient. În plus, este dificil să se numească reprezentanți ai ministerelor, ca urmare a suprasolicitărilor, astfel încât ministerele însele fac apel la specialiști din institutele de cercetare pentru rezolvarea unor probleme tehnice, elaborarea de strategii / agende etc. De aceea, de multe ori grupul de reprezentanți este format din specialiști din instituțiile de cercetare științifică (de obicei din conducere);

•    Institutele nu beneficiază de finanțare de bază, acestea trebuind să se bazeze 100% pe resurse financiare proprii, în contextul în care proiectele de cercetare - dezvoltare se câștigă prin competiții dure. Prin urmare, în perioadele de criză, prioritatea principală a cercetătorilor este de a pregăti propuneri, de a furniza rezultate în cadrul contractelor de cercetare aflate în curs de desfășurare etc., fapt ce dăunează unei viziuni pe termen lung, cum ar fi participarea la construirea agendei viitoarelor programe de cercetare;

•    În ceea ce privește participarea României la proiectele din cadrul H2020, aceasta întâmpină dificultăți. Am rămas puțin în urmă din cauza unor situații economice dificile, iar interconectarea între prioritățile cercetării agricole din România și cele din vest ridică de multe ori probleme, cu precădere în domeniul cercetării agricole. De aceea nu avem multe proiecte transnaționale. Acest lucru a dus la convingerea comună că proiectele UE sunt "greu accesibile" pentru majoritatea cercetătorilor români din domeniul agroalimentar, convingere confirmată și de rata scăzută de succes a proiectelor R-D din România în competițiile relevante pentru agricultură;

•    Din acest punct de vedere, diversitatea existentă trebuie avută în vedere. Este important ca toate țările europene să fie implicate și capabile să-și pună în evidență prioritățile naționale și să învețe unele de altele. Atâta timp cât politica UE vizează o integrare mai bună, este vital ca toate regiunile mari europene să fie reprezentate;

•    Numărul persoanelor care pot interacționa eficient la nivel internațional (limba engleză fluentă, experiență tehnică bună, bune abilități IT / comunicare, disponibilitate de timp) a scăzut; de obicei acești oameni sunt și cei mai aglomerați;

•    Știm  că există ateliere de lucru comune, discuții etc. Din păcate, în opinia noastră, anumite domenii sunt subreprezentate în H2020 PC2;

•    Există o coordonare între ministere la nivel național, însă cercetarea agricolă nu este un jucător dominant la acest nivel;

•    Există o bună cooperare la nivel de proiecte. Dar și multă birocrație, resurse financiare limitate, ceea ce impietează asupra eficienței activității și timpilor de obținere a rezultatelor. Referitor la domeniul bioeconomiei, există o acoperire bună a acestuia din punct de vedere al obiectivelor și tematicilor abordate.

Legat de o viziune pentru viitor, delegația română a menționat necesitatea unei legături mai strânse cu factorii de decizie de la nivel național. De asemenea, s-a subliniat că este extrem de important ca DG AGRI să aibă propriul său program de finanțare a cercetării în care SCAR să capete un rol mult mai mare la stabilirea agendei.

La finalul discuției, Dorri te Boekhorst a afirmat că ar fi extrem de importantă și utilă nominalizarea și participarea la nivel politic, alături de  reprezentanții comunității științifice, a unui reprezentant al MADR la lucrările Comitetului SCAR.

Serviciul de Relații Internaționale, Informare Publică și Relații cu Presa