În ziua de 27 octombrie 2016, a avut loc în Aula Magna a Academiei de Științe  Agricole  și  Silvice  "Gheorghe  Ionescu-Șișești",  dezbaterea  națională "Fenomene climatice extreme (II) – Impact în agricultură și silvicultură", organizată de Academia Română (AR) şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS).

La dezbatere au participat personalităţi ale vieţii politice, academice, universitare: acad. Cristian HERA, vicepreședinte al Academiei Române și președinte de onoare al ASAS, Gheorghe SIN, președintele ASAS, Dumitra MEREUȚĂ, consilier al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor HORUMBĂ și Darie CONSTANTIN, consilieri ai ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Răzvan TEODORESCU, prorector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară - București, Mihai I. NICOLESCU, vicepreședinte al ASAS, Mihai C. NICOLESCU, secretar general ASAS, specialişti din domeniul agriculturii, silviculturii, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi domenii conexe.

Lucrările au fost deschise de acad. Cristian HERA, care în calitate de moderator al dezbaterilor, a făcut o prezentare a cadrului general de derulare a unui șir de trei acțiuni, menite să pună în evidență problematica importantă a fenomenelor climatice extreme.

În plen, au prezentat referate Dumitra MEREUȚĂ, Elena MATEESCU, acad. Nicolae N. SĂULESCU, Gheorghe OLTEANU, Ioan BURZO, Ovidiu BADEA, Horia GROSU, Teodor MARUȘCA, Gheorghe PURNAVEL. În baza referatelor prezentate şi a dezbaterilor interactive, a fost elaborată următoarea


REZOLUŢIE


Participanții la dezbaterea națională "Fenomene climatice extreme (II) – Impact în agricultură și silvicultură" organizată în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești",

     • Constatând importanţa tematicii puse în discuţie, complexitatea fenomenelor climatice extreme, consecinţele grave ale acestora asupra activităților din agricultură şi silvicultură în mod deosebit;

     •  Ţinând seama că Planeta se încălzeşte cu o viteză fără precedent, cu o creştere nemaiîntâlnită a emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbări climatice extreme din ce în ce mai frecvente, de dezvoltarea accelerată a civilizaţiei industriale, deteriorarea continuă şi intensă a resurselor naturale, defrișările masive de păduri la nivel planetar și național, de faptul că la fiecare două săptămâni dispare o specie de plante și animale, de creşterea substanţială a populaţiei Terrei, cu impact direct asupra agriculturii și alimentației;

     •  Văzând efectele negative la nivelul întregii ţări, cu precădere în sud şi est, în majoritatea bazinelor agricole, forestiere și hidrografice, precum şi dovezile şi argumentele ştiinţifice de necontestat aduse în cursul dezbaterii;

     •  Observând că fenomenele extreme se înscriu într-o tendinţă globală, în strânsă corelare cu activităţile umane şi mijloacele de producţie neadaptate noilor condiţii, cu efecte grave asupra agriculturii și pădurilor, inclusiv ca urmare a fenomenelor cosmice negative, amplificate de variaţia activităţii solare şi diminuarea stratului de ozon;

     •  Având  în vedere  îngrijorările  existente  la  nivel  naţional  şi planetar pentru găsirea soluţiilor de prevenire, adaptare şi diminuare a consecinţelor negative ale modificărilor climatice în agricultură și silvicultură, se adoptă următoarea REZOLUŢIE:


1. Este imperios necesar ca toate forțele politice să susțină cu fermitate dezvoltarea științei și cercetării științifice agricole, factori determinanți pentru siguranța și securitatea alimentară, liniștea socială, sustenabilitatea și garantarea dreptului la un mediu sănătos.

2. În programele institutelor de cercetare din rețeaua ASAS, se va acorda prioritate studierii, identificării și extinderii speciilor rezistente la secetă,  cu capacitate osmotică superioară, a culturilor timpurii, precum și promovării tehnicilor și tehnologiilor specifice agriculturii conservative. O atenție sporită trebuie acordată monitorizării pierderilor de producție ca urmare a fenomenelor climatice noi, precum și pentru fundamentarea măsurilor administrative dedicate reducerii efectelor schimbărilor climatice.

3. Se impune ca în cadrul proiectelor de reconversie în horticultură să fie incluse măsuri pentru reducerea impactului negativ al modificărilor climatice și de adaptare la noile condiții, inclusiv prin extinderea sistemelor de irigație, plase antigrindină etc. Prevederile legislative în domeniul calității produselor horticole, inclusiv vinicole, trebuie adaptate la transformările induse în metabolismul plantelor de actualele evoluții climatice.
 
4. Prioritatea absolută a guvernului trebuie să fie finanțarea și investiția în cercetarea agricolă, inclusiv prin promovarea unui plan de cercetare sectorial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, pe lângă cel existent în agricultură, care să susțină proiecte bazate pe o largă colaborare în echipe multidisciplinare și interdisciplinare.

5. Cercetarea silvică trebuie să contribuie la fundamentarea măsurilor de conservare și refacere a biodiversității, inclusiv prin perdele forestiere, a măsurilor de prevenire a efectelor negative ale modificărilor climatice prin amenajamentele silvice, a ocrotirii pădurilor virgine și jnepenișului, a prevenirii introducerii de specii exotice neadaptate condițiilor pedoclimatice din țara noastră, a conversiei pădurilor echiene în păduri pluriene.

6. Zootehnia se confruntă cu probleme grave, în contextul încălzirii globale: creșterea morbidității la animale, imunitatea anulată, efecte asupra vectorilor, afectarea dezvoltării embrionilor, fertilității și performanțelor reproductive, diminuarea producției de lapte la vaci, în special la cele performante, scăderea consumului și producției de furaje, creșterea consumului de apă. Toate aceste aspecte trebuie să-și găsească soluția cu prioritate prin programele de cercetare specifice.

7. În contextul modificărilor climatice, zona montană sensibilă și vulnerabilă, pajiștile, capătă un rol tot mai important. Este necesară o abordare integratoare silvicultură-agricultură-zootehnie în grupuri de cercetare integrate, promovarea măsurilor de adaptare și extindere a sistemelor agro-silvo-pastorale, preluarea prin similitudine a experienței altor țări, ameliorarea și producerea de semințe de graminee și leguminoase.

8. Rolul lucrărilor de îmbunătățiri funciare și a bunelor practici agricole, corelate cu cele de gospodărire a apelor, într-o abordare integrată pe bazine hidrografice, devine determinant, inclusiv prin executarea de lucrări pe curbele de nivel în zonele colinare, realizarea sistemelor de cultură în fâșii, respectarea direcției semănatului, terasele banchetă, măsurile antierozionale, asolamentele de protecție, reabilitarea sistemelor de irigații și drenaje, introducerea de noi tehnologii.

9. Cercetarea agricolă trebuie să răspundă și provocărilor legate de obligațiile asumate prin convențiile și protocoalele internaționale în domeniul modificărilor climatice, prin stabilirea coeficienților de absorbție și emisie pentru perioada 2013-2020, dar și pentru fundamentarea științifică a poziției statului român în negocierile noului regulament privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor rezultate din utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (Land use, land-use change and forestry).

10. Se impune extinderea actualelor dezbateri naționale organizate de Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice la nivelul zonelor naturale ale țării, având în vedere importanța rezultatelor cercetărilor derulate în cele două academii pentru MADR și MMAP, nu numai prin  prisma găsirii soluțiilor de adaptare la noile condiții climatice, ci mai ales a celor pentru prevenirea producerii acestor fenomene extreme în viitor.

11. Participanții la dezbaterea națională recomandă ca toate aspectele dezbătute, prezentate concentrat în rezoluție, să fie aduse nu numai la cunoștința Președinției și Guvernului, ci și la cea a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, iar comunicările științifice să facă obiectul publicării în Editura Academiei Române.

Pentru precizarea  măsurilor ce  se impun a fi aplicate în vederea prevenirii şi diminuării efectelor schimbărilor climatice şi fenomenelor extreme, până la sfârşitul anului 2016 va fi organizată o a treia dezbatere dedicată îmbunătăţirilor funciare (III).

 

Versiune printabila (pdf document)